Barcelona este distrusă de turismul în masă

De la infracțiuni minore, la criza locuințelor, Barcelona este distrusă de turismul în masă, dar alungarea vizitatorilor nu este soluția. Reacțiile sunt justificate, însă turismul face parte din viitorul orașului, potrivit The Guardian.

În Barcelona, oamenii sunt copleșiți de turismul în masă și nu se întrevede nicio soluție. Vulnerabilitatea cetățenilor este reflectată de experiența oamenilor care locuiesc în alte puncte populare ale turismului european: Roma, Florența, Veneția, Amsterdam, Paris sau Praga, unde au fost luate măsuri pentru a reduce toxicitatea turismului, cu diferite grade de succes.

32 de milioane de turiști

În Barcelona, este clar că eforturile precum restricțiile de zgomot și sistemele cu sens unic în zonele populare nu funcționează și acesta este motivul pentru care se manifestă o reacție populară. Orașul are aproximativ 32 de milioane de vizitatori anual.

Cupa Americii, care începe la data de 22 august, conferințele de sănătate sau de afaceri programate pentru toamnă și promovarea continuă a orașului ca destinație de petrecere, se vor intersecta pentru a împinge aglomerația de turiști la un nou nivel.

Turismul reprezintă 14% din PIB-ul orașului, angajează aproximativ 150.000 de persoane și generează aproape 12,75 miliarde de euro, anual. Însă, vizita a 32 de milioane de turiști într-un oraș cu doar 1,6 milioane de locuitori reprezintă o povară uriașă pentru bugetul municipal. Primăria Barcelonei estimează costurile financiare suplimentare pentru securitate, transport public, întreținere și curățenie la 50 de milioane de euro.

Coșurile de gunoi din La Rambla, principala promenadă a orașului, unde pășesc zilnic peste 200.000 de persoane, trebuie să fie golite de 14 ori pe zi. Consiliul municipal a votat recent majorarea taxei turistice de la 3,25 la 4 euro de persoană pe noapte, dar aceasta va trebui să crească din nou la 6 euro pentru a echilibra bugetul, prezintă The Guardian.

Despre turismul în masă

Turismul în masă, din Barcelona, este un fenomen relativ recent: a început în mod serios odată cu Jocurile Olimpice din 1992. Experții din domeniul turismului au avut nevoie de 30 de ani pentru a recunoaște că strategia lor de promovare trebuie orientată spre calitate, în detrimentul cantității: mai mulți vizitatori culturali și mai puține petreceri de burlaci sau persoane care vin doar cu un ghiozdan în spate. „Acesta este obiectivul nostru pe termen mediu și îl vom atinge pentru că nu vom construi mai multe hoteluri, nu vom autoriza mai multe croaziere sau apartamente turistice”, spune Mateu Hernández, director al Turisme de Barcelona, asociație public-privată care gestionează sectorul turistic al orașului. „Orașul va fi mai scump, iar acest lucru va îndepărta turismul masiv și ieftin”.

Cu toate acestea, este mai ușor de spus decât de făcut. Nu este suficient, de exemplu, să găzduiască summit-uri de lux pentru afaceri globale sau să exploateze sectorul de sănătate, oferind VIP-urilor controale de 24 de ore în clinici scumpe, cu prețuri cuprinse între 900 și 4.000 de euro. Mateu Hernández este de acord cu necesitatea unei abordări cuprinzătoare și pe termen lung, capabilă să măsoare și să evalueze daunele cauzate de turism pentru a ajusta politica în consecință.

Turismul poate genera locuri de muncă, dar oare tot mai mulți tineri renunță la educația cu normă întreagă pentru că sunt tentați să câștige un salariu pe care îl are un  barman?

Turismul atrage mai mult trafic de droguri, infracțiuni minore și prostituție, toate acestea având un impact asupra caracterului unui oraș. Magazinele locale sunt adesea înlocuite de afaceri orientate spre turism. În urmă cu câteva săptămâni, ultima librărie din cartierul La Barceloneta s-a închis. Aceasta a fost înlocuită de un magazin de canabis. În prezent, există 25 de magazine de canabis în Barcelona, în special în partea veche a orașului, cea mai frecventată de turiști. Acesta este un exemplu al dificultății de a păstra țesutul original social și economic, al orașului.

Turismul în masă: cauza crizelor de locuințe

Mai presus de toate, turismul cauzează o criză extremă a locuințelor. Cetățenii obișnuiți întâmpină consecințe sociale profunde deoarece pierd chirii pe termen lung, în timp ce proprietarii încearcă să își transforme proprietățile în chirii pe termen scurt și cazări pentru turiști.

Primarul Barcelonei, Jaume Collboni, a anunțat interzicerea închirierii de apartamente pentru turiști până în 2028, dar se așteaptă ca industria să riposteze cu o serie de plângeri legale. În prezent, există 10.000 de apartamente turistice autorizate în oraș, dar multe altele sunt ilegale, deși sunt listate pe platformele de închiriere pentru vacanțe, potrivit The Guardian.

Cum se poate construi un oraș bazat pe comunitate atunci când proprietarii clădirilor, apartamentelor, magazinelor și restaurantelor nu au nicio legătură cu Barcelona, cu excepția obținerii unui profit maxim? Fondurile internaționale de investiții acaparează proprietăți comerciale în apropierea principalelor atracții turistice și pare imposibil să fie convinse că profitul lor este pierderea locuitorilor.

Să luăm plaja ca exemplu a ceea ce nu a funcționat bine. Înainte de Jocurile Olimpice din 1992, nu exista aproape nicio plajă. Frontul maritim de la nord de vechiul port aparținea fabricilor și barăcilor. Astăzi, datorită jocurilor, sunt mai mult de 5 km de plajă. Marea și nisipul sunt un magnet pentru localnici și străini, familii și petrecăreți. Acest lucru arată cum planificarea urbană poate readuce la viață un spațiu industrial, epuizat.